Unde naiba ne-am mutat?

Pentru cine nu știe, și nu știe mai nimeni, mă aflu în plină renovare a apartamentul de rezidență. Când zic plină, zic… tot de la electric și tencuială în sus. Treabă complexă, costisitoare și extrem de mizerabilă. Și cum nu am o fantezie deosebită cu prafurile de niciun fel… iacă, ne-am mutat temporar, până meșterii își fac treaba. Ne-am mutat cu 5 numere mai jos, pe aceeași stradă. V-am mai spus că ăsta e fostul cartier al securității? Dacă nu, vă spun acum, că-i relevant în context.

Eh, „Dincolo” (așa se numește apartamentul nou, nu judecați), când a fost cumpărat, a avut sistem de alarmă cu senzori în hol și în living. Am renuțat la minunatul sistem când am renovat. Nu de alta, dar nici măcar codul nu-l primiserăm. Long story. Orișicum, mi s-a părut exces de zel dacă nu chiar paranoia, în special când am văzut ușa… despre care se putea spune orice, mai puțin că arată impunător.

N-am băgat prea mult în seamă chestiunea cu alarma până n-am urcat într-o zi și am văzut tronând pe ușa unui vecin ditamai sticker-ul cu „obiectiv supravegheat video”. Atunci au început întrebările, atunci mi s-a părut că vecina de la parter e mai mult decât o banală vizoristă și așa mai departe.

Eh, dar momentul decisiv a venit când vecinii cu stickerul au deschis ușa de la intrare. Și apoi au deschis-o și pe a doua. Tot la intrare. Pentru că DA, AU DOUĂ FUCKING UȘI încuiate, suprapuse. Una metalică și una de lemn. Plus supraveghere video.

Așa că… unde naiba ne-am mutat? Cel mai probabil în witness protection!

photo via