Toată muzica bună

Quotefancy-28232-3840x2160

Toată muzica bună s-a scris, zicea Frank Zappa. Doar că zilele astea mă gândesc că, de fapt, toată muzica s-a scris. Indiferent dacă e bună sau rea. Trist, da.

Am avut în ultimele săptămâni nu mai puțin de trei scandaluri media legate de plagiat. Tonul a fost dat de Carla’s Dreams, care l-ar fi copiat pe Florin Chilian. Au urmat ieri Cristi Minculescu împreună cu Dan Bitman, care l-ar fi copiat pe Hozier, iar astăzi dimineață văd că dacul de la Eurovision, nu-i rețin numele, ar fi manelizat o piesă Manowar. Dar ce s-o mai dau eu pe condițional optativ, că-mi permit să fiu opinionated.

„Sub pielea mea” (Carla’s Dreams) mi se pare aceeasi piesă cu „Ursitoare”-le lui Chilian, indiferent ce zic specialiștii care analizează tempo-ul și alte finețuri. E ca și cum ai asculta începutul de la Under Pressure și cel de la Ice Ice Baby. Pe o scară de la 1 la Ponta, e așa, un 9. Dar no, reprezentantul lor zice că-i pe strofă, deci e ok. Bai era dacă era pe refren… Cine-s eu să-l contrazic? :)

Apoi despre Minculescu/Bitman… nici nu pot să mă supăr. Aduce, da, dar e mai mult o încercare de a cânta ceva relevant secolului 21 decât o tentativă de plagiat.

Piesa dacului n-am putut să o ascult. Nici nu vreau să mă chinui, dar ascultați-o voi, dacă vreți, și spuneți-mi dacă seamănă cu Warriors of the World, Manowar.

Știu suficientă muzică încât să zic că unele piese seamănă suspect de mult. Sper că aud mai bine decât văd, că tot eu sunt cea care zice că Bruce Willis e identic cu Kevin Costner și, dacă nu mă uit la scriul de la începutul filmului, habar nu am care dintre ei joacă. Revenind, sunt convinsă că în unele cazuri e rea-intenție, dar nu tot timpul. Vreau să zic că am cunoscut mulți oameni care încercau să compună muzică. Și în majoritate, după fiecare câteva note, se întrebau „Seamănă cu ceva?”. De multe ori poate sunt și artiștii surprinși de cât de tare seamănă cu ceva. „Fii atent! Tocmai am compus Bohemian Rhapsody” – se mai întâmplă, dar asta nu înseamnă că trebuie să ajungă pe piață.

Mă întreb… înainte de lansare, nu întreabă niciunul un prieten: „Coa’, zi și mie, piesa asta îți sună cunoscut? Ți se pare că seamănă cu ceva?”. Niciunul?!

Singura soluție e să-l găsim pe unul care n-a ascultat niciodată nimic și să-l punem să scrie muzică?

2 Comment

  1. H. says: Reply

    Muzica romaneasca nu are identitate si e depasita! E pentru nostalgici, si exeptand cateva example, nu merita luata in considerare. O industrie moarta si fada, fara valoare in timp.
    Ideea articolului e super! Pacat ca a fost “stricat” de exemple de plagiat autohtone. :)
    Intrebarea de final e nice, si banuiesc ca te referi la genul de artist ‘nascut geniu, acel “unu”, pentru ca altfel, ca in orice domeniu, fara studiu nu poti scrie nimic.
    H.

  2. Păi am dat exemple autohtone pentru că erau la îndemână și pentru că evidențiază mai bine decât ar fi nevoie că plagiatul duce, cel mai des, la un produs de 1000 de ori mai prost decât originalul.

    Cât despre întrebarea de la sfârșit, well, da, căutam acea sclipire de geniu care trebuie să completeze tehnica și studiul. :)

Leave a Reply