S-a încheiat Feeric Fashion Days şi odată cu finalul său, s-a încheiat şi weekendul absolut minunat petrecut în fosta capitală europeană. M-am întors acasă destul de obosită, dar cu un zâmbet larg poposind pe chipul meu. Mărturisesc că mi-a fost teamă de felul în care va rezona mintea mea profana într-un festival de modă, dar acum îmi este totul foarte clar. În fond, este chiar logic. Cu siguranţă Sibiul nu este umplut doar de “fashion addicts” şi totuşi au fost mii de oameni în pieţele oraşului, oameni simpli, la fel ca mine, oameni care poate merg an de an la acest festival. Şi nu merg degeaba, merg pentru că au ce vedea.
Voi, cei ce-mi citiţi blogul, ştiţi că nu sunt niciun soi de jurnalist, ca atare, nici nu mă pricep şi nici nu vreau să înşiruiesc o serie de relatări obiecitive despre evenimente. Am fost acolo şi am să vă povestesc exact ceea ce am văzut şi ceea ce am simţit în a doua şi ultima seară de gală.
Sâmbăta a debutat cu o colecţie a Ritei Mureşan. Am studiat-o intens în acea cameră a oglinzilor. Ceea ce m-a impresionat în mod deosebit a fost atitudinea modelelor, pe ale căror chipuri şi în ale căror gesturi se putea citi bucuria şi onoarea de a fi îmbrăcate în acele haine. Şi, credeţi-mă, colecţia “Going out with my friends”, merită toate aplauzele. Ştiu că acele fete au fost instruite să ne zâmbească, dar sclipirea ochilor nu poate fi disimulată.
Seara a continuat cu prezentarea de haine bărbăteşti a Adinei Buzatu. A fost prima dată când am văzut catwalk-ul invadat de bărbaţi (oh, şi ce bărbaţi). Despre haine vă pot spune că fac parte din colecţia numită “Trends” şi că numele li se potriveşte perfect. Sunt haine croite pentru bărbatul modern, pentru bărbatul inteligent şi chic. Adina însăşi este foarte frumoasă, foarte bine îmbrăcată şi cu gusturi muzicale extrem de bune. Cum ştiu asta? Pentru că a renunţat la basul puternic ce însoţeşte în general prezentările şi ne-a adus, spre încântarea urechilor, un naist foarte talentat. Muzica… a schimbat în câteva secunde întreaga atmosferă. Oare câţi ar fi îndrăznit asta? Câţi ar fi riscat ca privirile publicului eterogen să fugă mai degrabă către naist, decât spre creaţiile sale? Ea a făcut-o, a avut încredere în ea şi a reuşit o combinaţie de vizual cu auditiv inedită.
Surpriza cea mai plăcută a serii de gală a fost Evgheni Hudorojcov, un foarte talentat designer venit de la Chişinău. Am rămas şocată să aflu că are cu un an mai puţin decât mine, adică 23 de ani. Este incredibil ceea ce a realizat la vârsta lui. Modelele sale nu erau îmbrăcate în haine, ar fi prea puţin spus. Erau învăluite şi mângâiate de materiale cu tăieturi clasice, dar totuşi extravagante, cu accente tradiţionale şi totuşi inovatoare.
În final, aş vrea să îl felicit pe Mitichi, acest om care a reuşit să creeze şi să crească an de an acest festival minunat. Sunt convinsă că în horoscopul său sunt scrise lucruri măreţe şi pentru viitor. Apoi, aş vrea să-i mulţumesc pentru invitaţie lui Brylu, pe care l-am cunoscut şi care deja îmi este foarte drag. Nu în ultimul rând aş vrea să le mulţumesc fetelor alături de care am petrecut weekendul trecut, mai exact Nebuloasa, Alexandra Palconi, Claudia Tocilă, Zăineasca, Raluxa şi Denisa, şi lui Sebastian Bârgău. Fără voi nu ar fi fost atât de frumos. Ştiu că începe să semene cu un discurs de acceptare a Oscarului, dar promit că mă opresc după ce le mulţumesc şi celor ce au susţinut activitatea noastră bloggeristică, adică Buonavista Banqueting, Hotelului Ibis, care ne-a cazat şi Spa-ului de la Hilton, despre care vă voi povesti mai pe larg cu altă ocazie, spa care fost locaţia noastră de răsfăţ duminică.
___
Fotografiile au fost realizate de: Sebastian Marcovici
