Înţelepciune de la Bloodie

Când mi-am luat maşină nouă, am tot amânat să vă povestesc despre ea. Motive? O, am avut destule. Ba că-i descărcată camera foto, ba că nu-i maşina suficient de curată şi nu am găsit niciun tutorial de Photoshop care să mă-nveţe cum să scot noroiul de pe ea etc. Aţi înţeles voi, mi-a fost lene de fapt. Şi-am tot amânat până în decembrie, când a făcut-o terci un idiot, şi-acum mi-e ruşine să v-o arăt aşa boţită. Nu cred eu în karma, dar, pentru siguranţă, mă grăbesc să vă spun că m-am mutat la casă nouă. După ce m-a ajutat cu jobul, tot Andreea  a venit şi cu intermedierea apartamentului.  Mulţumesc  şi aştept să-mi găseşti şi bărbat.

După aproape şapte ani de şedere în Timişoara, am ajuns să practic mutatul ca hobby sau ca sport. Şapte ani şi 9 apartamente (plus o ţeapă, un apartament în care nu am ajuns să mă mai mut). Aşadar, oi avea eu 25 de ani, dar, când vine vorba de mutat, am mai multă experienţă decât ajung alţii să aibă într-o viaţă. Şi mă gândeam să o împărtăşesc cu voi. Să purcedem cu sfaurile înţelepte! Voi vorbi despre apartamente închiriate şi mă adresez celor la fel de săraci ca mine.

Înainte de a bate palma pentru un nou apartament, asigură-te că îţi place într-adevăr. Ştiu, şi mie îmi venea să iau orice cameră cu un pat după nopţi de căutat Publitim-ul pe la vânzătorii din intersecţii, încercuit anunţuri prin parcuri şi cafenele şi dat telefoane cât să vină factura pe-un hectar de hârtie. Nu vă pripiţi, altfel ajungeţi să vă mutaţi de 9 ori în mai puţin de 7 ani. Căutaţi gândaci, igrasie, verificaţi să meargă apa, întrebaţi vecinii dacă-i cald iarna, uitaţi-vă ce fel de vecini aveţi, ciuliţi urechea (nu cumva se aude o manea de la băiatu’ de la doi?), faceţi cumva să păşiţi pe toate plăcile de gresie (nu e vreuna pe cale să crape?), aşezaţi-vă pe pat, fotoliu, scaune, verificaţi ca proprietarul să locuiască la cel puţin trei kilometri distanţă, studiaţi tabelul cu cheltuielile la întreţinere. După ce aţi inspectat tot, căutaţi prima babă vizoristă şi trageţi-o de limbă. Ea va şti care vecin îşi bate nevasta, al cui copil plânge toată noaptea, care vine beat şi nu nimereşte uşa bună etc.

Vezi să fie multe locuri de parcare. Dacă ai bugetari în bloc, când vii tu de la muncă, la 6-7, parcarea-i plină.

După ce aţi bătut palma, vine partea cea mai interesantă. Trebuie să ştii încă de la început faptul că mutatul nu va dura niciodată atât cât te-ai aştepta. La fiecare mutare vei arunca saci întregi de nimicuri pe care le-ai strâns bolborosind „poate o să-mi fie de folos” şi tot vei constata că ai mai mult decât data trecută. Noi, românii, suntem nişte hoarderi, serios. Literă de lege: cutii! Dacă vrei să muţi cu plasa şi cu geanta, you’re gonna have a bad time. Şi dacă tot suntem aici, câteva sfaturi din propria-mi experienţă:

–         Dacă trebuie să muţi un frigider, cei care îl cară se vor prinde că, de lene, n-ai scos carnea din congelator.

–         La fel şi dacă te gândeşti tu să fii ergonomic şi umpli cuptorul cu microunde (care a fost fabricat pe vremea lui Burebista şi cântăreşte vreo douăj’de kile) cu borcane de gem şi zacuscă. Dacă-l cari tu, o să-ţi rupi mâinile. Dacă-l cară alţii… bucură-te că-i prea greu să arunce cu el după tine.

–         Nici maşina de spălat nu-i un loc bun unde să mai îndeşi „numa două-trei lucruri, nici n-o să se simtă”.

–         Nu lăsa nimic de valoare în casa scării, nesupravegheat, cât tu faci ture cu liftul. Într-un minut se va evapora obiectul.

–         Dacă ai de gând să dormi în noul apartament ia-ţi cu tine esenţialul (lenjerii de pat, haine, chestii de spălat pe dinţi, pe mâni, chestii de duş şi prosoape). Sau lasă tot ce crezi că ai nevoie în vechea locuinţă şi întoarce-te acolo. E posibil să nu termini cu mutatul într-o zi şi n-ai vrea să ai periuţa de dinţi într-un capăt al oraşului şi şosetele în celălalt.

–         Dacă nu mai poţi, pune-te cu fundul pe-o cutie (stai liniştit, aproape sigur vei nimeri pe aia cu pahare) şi fumează o ţigară, plângi, ceată-te cu trecătorii. După ce te-ai descărcat, vei avea randament mai bun.

–         Ora 11 noaptea nu-i o oră potrivită pentru a începe mutatul.

Dacă te muţi într-un cartier nou, sunt câteva personaje pe care nu trebuie să le neglijezi. Dacă nu te împrieteneşti cu ele, măcar să nu le superi. Ca să nu mă mai lungesc eu, vă invit să citiţi la Tv DeCe cum stă treaba cu „Serviciul secret de cartier.” Aş mai adăuga doar un lucru. Dacă te pui bine cu tanti de la ABC, peste vreo lună poate-ţi va da şi ţie ţigări şi bere „pe caiet”.

Aş mai avea ceva de spus şi despre curăţenie şi organizare. Crede-mă, va trebui să aloci ceva timp la acest capitol. În primul rând, pune mâna şi fă-ţi cont pe Pinterest. N-ai crede câte tips and tricks vei găsi. Trebuie să recunosc, eu am şi trişat puţin. Am apelat la ajutor profesionist. Bărbaţi, fiţi pe fază că o să ofer o alternativă la bătutul covoarelor. Aşadar, cum stau foarte prost cu timpul în perioada asta, am ales să fac outsourcing la spălatul covoarelor, al canapelei, al saltelei şi al fotoliilor. Obosită şi disperată, am apelat la prietenul Google care m-a adus pe acest site: www.curatat-tapiterii.com. I-am contactat imediat şi a fost una dintre cele mai bune idei pe care le-am avut în ultima vreme. Pentru un preţ rezonabil, m-au scutit de o grămadă de muncă. Şi, ca să fim cinstiţi, cum eu nu am aparaturi aşa sofisticate, probabil că nu mi-ar fi ieşit atât de bine. Şi poate nu-s eu foarte gospodină, dar chiar nu văd o altă variantă mai bună pentru a curăţa cum trebuie canapeaua şi salteaua de la pat. Aşa că l-am lăsat pe Seba, băiatul care a venit să-mi facă treaba (nţ, nţ), să lucreze cum ştie el mai bine. Am văzut de nenumărate ori spoială, dar de această dată am rămas plăcut surprinsă de faptul că şi-a dat într-adevăr interesul.  Nu vă arăt poze, că nu-i frumos să vă uitaţi  la oameni prin case, dar vă recomand călduros serviciile.

La final, nu uitaţi să vă recuperaţi garanţia.

Aş mai avea multe de spus, dar ar trebui să-ncep să vă taxez şi nu vreau asta. Pentru consultaţii suplimentare, mă puteţi suna pentru doar 0.90 EUR pe minut. Hai că-ncep să delirez, vă las.

___