Dacă ați crezut că am un titlu înșelător și ați intrat totuși cu speranța că, de fapt, am scris ceva foarte serios și am ales un titlu ironic, am vești proaste. Sau bune, dacă aveați chef de o porție de râs. De data aceasta, titlul reflectă cu exactitate ceea ce veți găsi în articol. Dacă încă am atenția voastră și nu vi s-a blocat privirea pe poza de mai jos, țin să precizez că acest articol este răspunsul la una dintre provocările la care am răspuns în schimbul unor fapte bune prestate de cititorii mei. Mai multe detalii aici. Deci n-am înnebunit încă.
Provocarea vine de la Crinuța și sună cam așa:
Challenge accepted
Provocare pentru tine: be pretty in pink
. Cu poze, evident
.
Iar fapta mea buna e ca dupamasa ma duc sa fac mate cu niste copii de la o fundatie.
După cum vedeți, Crina deja și-a făcut fapta bună (comentariul a fost lăsat în urmă cu 2 zile).
Și-acum poza. Bineînțeles că, purtând roz, nu puteam să nu îmi fac selfie.:D
Weeeeell, enjoy:
Model: Anca Fotograf: Anca Ținută by Tomata cu Scufiță
P.S. Sper să treacă cel puțin o viață până la următoarea ținută în roz.
Parca esti blondo-roscata de la Drept 😛
Da, un cățel mic îmi lipsește =))
OMG, Crinu, cîtă răutate pe tine! Nu te mai recunosc! Auzi, s-o supui pe Anca la asemenea torturi! 😛
misto e ca si telefonul e imbracat in roz…
Telefonul e lila, și chiar așa „îl port”. Nu te lua de el. Dar da, în combinație cu outfit-ul minunat, pare roz
Mie imi place. Te pup. Matusa ta.
Cori, salvează poza dacă-ți plce, că altă dată n-ai să mă vezi așa 😀
Cori, salvează poza dacă-ți plce, că altă dată n-ai să mă vezi așa 😀
Te prinde foarte fain culoarea asta! Spor la celelalte provocari!
Mă prinde??? 😀 Cred că, dacă m-ai cunoaște, nu ai mai zice asta. E de-a dreptul blasfemie ce-am făcut eu aici.
Asteptam si tinuta completa, cu un catel mic scotand capul din poseta 😛
Nu am cățel
Cu țestoase merge? 😀
Isnt this cute?? But its WRONGGGGGG.
😀 Lasă, o dată în viață, în scop nobil, merge.
hai, că arăți fain!
Oi arăta, dar aia nu-s eu. Mă simt de parcă am pus poză cu altcineva.
nu se poate…. :-p
Pisiiiiii!!!!!
Tu ești pisi, că din dulapul tău sunt hainele 😀
Numai ca eu nu ma imbrac cu amandoua deodata :))
Apăi no, ce nu mă sacrific și eu în scopuri bune. Dacă ar beneficia cineva constant de pe urma unui outfit în roz, m-aș îmbrăca așa zilnic.
Atunci sa faci bine sa-ti cumperi haine roz, ca eu le vreau pe ale mele inapoi. :))
si cand esti pregatita, ne putem imbraca amandoua in roz. :))
Asta o fi ceva Tomată din ceva soi necunoscut. Că verde mai înțelegeam, roșu de-ăla copt, numai bun, iar… dar roz???
Știi cum se spune, nici dracu nu-i așa de negru pe cât pare, nici ție nu-ți stă așa de rău în roz. Și nici nu cred că doare, dacă ai vrea, clar ai putea să-i faci loc culorii ăsteia în garderobă, cum zice Andreea, nu musai TOTAL roz… 😛 Dar na, unele lucruri se transmit genetic, nu? Aversiunea pentru roz zic…
Andreea, numa dacă iți iei o poșetă mare și îl bagi pe Ricky pe în ea 😀 Atunci ne luăm matching outfits și ieșim pe corso!
Challenge not accepted :))
0:36
http://www.youtube.com/watch?v=1Q-pi_0j5Wk
M-am înecat cu cafeaua! =)) E folcror deja aia cu „Vai, dar ce-avem noi aicea. E plin de căprioare…”
Apoi, am calculat asa: avem ceva nou – tu, in roz. Avem ceva de imprumut – hainele de la Andreea. Si trebuia ceva vechi, nu? :)))
Something old, something new, something borrowed, something blue. Lipsește ceva-ul albastru. 😀
Si sotul, daca tot suntem acolo 😀
Mie chiar îmi place cum îți stă și felicitări pentru curajul de a accepta provocarea
Mulțumesc. Nu am avut nevoie de prea mult curaj pentru provocarea roz, mult mai grea e cea cu cântatul și filmatul
Acolo o să-mi tremure mâna pe „Upload” și pe „Publish” 
Sigur o să iasă ceva frumos!
Nu stiu de ce ai asa o aversiune pentru roz(poate ai purtat pana la saturatie in copilarie?nu cred.).Dar daca mai primesti provocari cu teme roz si nu te mai caznesti sa demonstrezi ca nu te prinde…..cine stie?Poate ajungi chiar sa-ti placa.
Vezi? Ăsta-i avantajul să ai mamă bloggeriță
Așa că zic să răspundă ea. M-ai îmbrăcat cu roz până la saturație? Sau de ce am ajuns cu așa aversiune? 
Nu, nu te-am îmbrăcat des în haine roz, dar câteva ai avut, bineînțeles. Cele din prima zi de școală din clasa I? Îți amintești? Și bonus un jabou despre care ai decretat, la acea vreme, “eu nu port porcăria asta”. Deci nu te-am traumatizat și nu mă simt responsabilă de aversiunea ta la roz. Pe care o înțeleg. Cum altfel când eu nu beau și nu mănânc chestii roz?
Poate ca e ceva in ADN-ul vostru.Eu am intrebat pentru ca pe mine ma imbracau in rosu cand eram mica de tot si nu aveam drept de veto.Asa ca mai tarziu, cand am inceput sa aleg eu am trecut in cealalta extrema:griuri, bejuri si altele asemenea dar dupa o vreme mi-a trecut.