Cu măgarul pe Abbey Road

Înainte să vă explic titlul și să înțelegeți ce are sula cu prefectura, haideți să începem cu începutul. Se face că pe mine mă preocupă niște lucruri foarte serioase zilele astea, lucrui care, da, implică măgari și-o stradă londoneză. Nu râdeți, nu-s first world problems. E vorba de viitorul meu aici.

Povestea începe cu hotărârea mea subită de a mă mărita. Nu vă speriați, nu acum, ci în vreo 10 ani. Ar fi scăzut nițel termenul dacă știam să gătesc bine vita, dar nu știu, ergo nu-s tocmai wife material. Pe lângă asta, mai am niște issues pe care trebuie să le rezolv înainte, nu că nu m-ar lua cineva cu tot cu stol, dar zic eu că e mai bine. Așadar rămânem, deocamdată, la planul pe 10 ani.

Dacă pentru următorii 10 ani o să am, sper eu, pace, serios că nu știu ce m-oi face după. Să vă explic. Vă povesteam eu într-un articol cum că, dacă ar fi să mă mut din țară, probabil aș alege ca destinație Olanda, Anglia sau Irlanda. Ei, după ce am rumegat eu bine viitorul meu cu o bere sub nas, am reușit să reduc numărul de variante la una singură. Irlanda am exclus-o pentru că Pitong. Nu știu de ce, pur și simplu nu mă mai atrage. Între celelalte două s-a dus o luptă strânsă, dar am reușit să le departajez. Ideea e că nu mă văd în postura de femeie întreținută, deci va trebui să-mi găsesc un job în noua țară. Problema e că nu vreau orice fel de job, ci unul creativ, unde să scriu mult și frumos. Ei, și cum pentru a învăța olandeza aș avea nevoie de un cancer la gât și foaaaarte mult timp liber, Anglia it is. Nu mi-a fost ușor, să știți. No, de-aici ideea cu Abbey Road, pentru că musai acolo vreau să mă mut. Nu cred că trebuie să explic de ce.

Deci după ce mă mărit, plec la Londra. Totul clar până aici, nu? Acum să vă explic cu măgarul.

Problema cu rochia de mireasă am rezolvat-o. Într-o discuție despre altă căsătorie de-a mea, mi s-a adus la cunoștință faptul că domnul Lorin Fortuna s-ar putea să nu fie de acord cu negrul ales de mine, dar am convingerea că-l pot îndupleca dacă-mi susțin cazul în fața dânsului. Frate, nu te pui cu energiile negative tarantuliene sau serpiliene. Anyway, să zicem că rezolv cu asta. Dar eu mai am un vis, și-anume să strâng pe lângă casă toate vietățile care mi-s dragi. Și-asta înseamnă cam toate animalele de pe pământ, inclusiv soțul. Și-acum spuneți-mi voi, cum plimb eu măgarul pe Abbey Road?! Și cum construiesc eu acolo ditai’ Arca lu’ Noe reedited? Și-o fi în regulă să plimb oile, girafele și țestoasele pe drum atâta vreme cât circul pe partea stângă a carosabilului?

Am nevoie de ajutorul vostru aici. Și nu, nu cu medicamente. Mi-au mai oferit și alții.