Spectacol caritabil “Aventurile prinţului Ahmed”
Cam din scurt, ce-i drept, vă anunţ un eveniment foarte drag mie. Este vorba despre proiecţia filmului “Aventurile Prinţului Ahmed”, care a ajuns la cea de-a treia ediţie. Personal, am fost prezentă şi la primele două (susţinător, nu glumă) desfăşurate în cadrul festivalurilor ZFANG (v-am povestit aici) şi Plai (detalii aici). Poate vă întrebaţi ce este diferit de această dată. Păi, în primul rând, această ediţie este una caritabilă. Inclusiv artiştii, adică Makunouchi Bento, îşi vor dona onorariul. Evenimentul vine astfel în sprijinul fundaţiei “Pentru Voi” care ajută la rândul ei 195 de adulţi cu dizabilităţi intelectuale şi familiile acestora. A doua diferenţă este locaţia. Dacă băieţii de la...
Read MorePlai 2012: bilanţ personal final
Plimbându-mă, vineri, pe aleile muzeului, am avut impresia că toată lumea este la Plai, că universul tuturor, s-a mutat, temporar, acolo. Să cu credeţi că oi fi eu ceva celebritate locală, care cunoaşte foarte multă lume şi se învârte în nenumărate cercuri, nu. Cu toate astea, la fiecare colţ de bar, pe la ateliere, prin faţa scenelor, ce mai, peste tot m-am oprit să schimb o vorbă cu un cunoscut. Este foarte clar faptul că Patrice a fost cel ce a reuşit să adune publicul extrem de numeros, astfel se face că noaptea a găsit festivalul cu porţile închise. Sold out. Îmi pare sincer rău pentru cei ce nu au reuşit să intre, dar, pe de altă parte, mă bucură enorm faptul că festivalul a avut un asemenea succes. Dacă Ruga Timişoarei...
Read More14-16 septembrie. Plai Festival.
An de an, toamna aduce la Timişoara un festival foarte drag mie. Anul acesta, Festivalul Plai, căci despre el este vorba, se află la cea de-a şaptea ediţie. Aşadar, şapte ani de multiculturalitate, de muzică bună, de literatură, de workshopuri, de responsabilitate în faţa mediului, de film etc. Eu am trecut poarta muzeului, prima dată, în 2008. De-atunci m-am îndrăgostit iremediabil de acest eveniment şi încercuiesc, an de an, data în calendar. Plai nu este doar pentru Timişoreni. Însuşi sufletul festivalului este multiculturalitatea, ca atare invitaţia organizatorilor se extinde asupra tuturor colţurilor de ţară sau de lume în care v-aţi putea afla. Dacă nu sunteţi de prin zonă, aţi putea opta fie pentru campingul din incinta...
Read MoreFân Fest Roşia Montană partea a II-a: Despre Festival
Departe de mine gândul de a vă convinge într-un fel sau altul în ceea ce priveşte conflictul de la Roşia Montană. Ştiu că este puţin probabil să pot. Şi nici nu este scopul meu. Vreau doar să vă spun câteva cuvinte despre oameni. Fân Fest s-a născut din spirit civic, responsabilitate socială şi solidaritate. Nu contează din care tabără facem parte, aceşti oameni merită toată admiraţia. Vorbesc despre cei însufleţiţi de problema în sine, cei cărora le pasă, cei care fac voluntariat, cei care îşi freacă mâinile scotocind după soluţii, cei care nu vor să distrugă pentru a construi etc. Bineînţeles, nu toată lumea e aşa. Au fost aproximativ 4000 de participanţi, potrivit organizatorilor, dar, dintre aceştia, mulţi nu...
Read MoreInsitgare la cultură
Momentul în care scriu acest articol coincide cu startul festivalului de jazz de la Gărâna. Cei din vest poate sunt mai familiazizaţi cu evenimentul, dar pentru cei ce nu au fost niciodată, numele cred că este suficient de descriptiv pentru a vă face o idee despre ceea ce se întâmplă acolo. Gărâna Jazz Fest se află deja la a ediţia a şaisprezecea, acest lucru făcându-l un bastion cultural venit din vremuri în care cultura nu era la modă. Da, e adevărat, e şi bâlci, e şi loc de rendez vous pentru nişte oameni care nu au cu muzica jazz nici în clin nici în mânecă. Aceste lucruri îi umbresc reputaţia, dar să fim serioşi, mai există loc care să nu fie infestat de asemenea specimene? Poate ar putea, dar condiţia ar fi să se...
Read MoreTraume ale tinereţii în reprize de câte 20 de minute
Cu siguranţă, cel puţin o dată în viaţă, ne-a încercat pe toţi, în timp ce ascultam o melodie la radio sau urmăream un film, un sentiment bizar de deja vu. Fie este vorba despre personaje care ne seamănă sau seamănă prietenilor noştri, situaţii în care ne-am regăsit şi noi la un moment dat ori replici pe care le auzim zi de zi. Recunosc, mie mi se întâmplă lucrul acesta destul de des, iar uneori am impresia că universul este lipsit de originalitate, supunându-ne pe toţi aceloraşi experienţe, de parcă fondul comun de trăiri n-ar fi suficient de mare pentru a nu funcţiona în regim de consignaţie. S-a încheiat stagiunea de patru zile a teatrului mobil adus pe patru roţi la Timişoara de către cei de la Experimentalist.ro /...
Read MoreRSS and Social
Activez la
Last Comments