Fân Fest Roşia Montană partea I: Despre conflict
Faptul că citiţi acest blog vă face consumatori de internet şi, din această postură, categoric aţi intrat în contact cu păreri diverse legate de Roşia Montană. Personal, în ceea ce priveşte deja mult-prea-mediatizatul conflict de la Roşia Montană, am refuzat mereu să mă alătur unei cauze în detrimentul celeilalte, ba chiar am refuzat să-mi exprim o părere, oricât de simplă şi nevinovată ar fi fost. În fapt, aveam extrem de puţină informaţie şi aceasta mi-o culesesem doar din ceea ce ne-au vârât pe gât atât unii, cât şi ceilalţi. Un lucru îmi era şi îmi este şi astăzi clar. Nu mai este cool să fii activist întru salvarea Roşiei Montane, dar este cool să te ataşezi uneia dintre cele două combatante, indiferent dacă este tabăra “Poftiţi, domnilor, tot aurul meu” sau tabăra “Oamenii din Roşia Montană nu vor decât să muncească”. Oricare ar fi ea, trebuie să ai o părere. Oricât de informat sau dezinformat ai fi, trebuie – repet – să ai o părere.
Weekend-ul acesta am ajuns la Fân Fest. M-am dus însufleţită de muzică, nicidecum de protest. Să nu credeţi că nu mă interesează, pur şi simplu este la egalitate cu oricare alte conflicte din ţara sau din lumea asta. Şi sunt, ale naibii, extrem de multe. În orice caz, am profitat de ocazie şi am recoltat informaţie. Mai mult din curiozitate. Am ascultat atât reprezentanţii RMGC, cât şi voluntarii şi asociaţiile ce luptă pentru salvare. Mă simt acum cu un pas mai aproape de adevăr. Poate “adevăr” e mult spus. Un adevăr subiectiv, o opinie personală fondată pe câteva informaţii concrete.
Care este, de fapt, prblema?
Cred că nu este necesar să reiau toată povestea legată de canadienii care plănuiesc să extragă aurul din zonă. Ştim cu toţii, da? Şi totuşi, de ce nu-i lăsăm?
Un motiv ar fi faptul că noi, ca stat, rămânem cu fix [bad word] din cele 300 de tone de aur şi 1600 tone de argint ce urmează a fi extrase. După declaraţiile RMGC, statul ar avea 20% de drept şi reprezentant în consiliul de administraţie. Voi îi credeţi? Eu nu. Cred că se va ajunge, după calculele unor oameni inteligenţi, la un maxim de 2-3%. Aşa, ca să se vadă intenţia.
Apoi, cea mai gravă problemă este impactul asupra mediului. “Nu ne înecaţi în cianură”. Aşa se scanda. Bullshit. Problema cianurii nu este nici pe departe la fel de importantă cum este cea a apelor acide. Cei de la Gold Corporation promit că vor lua toate măsurile de protecţie necesare pentru a proteja mediul. Dig de piatră, straturi de argilă, bazine sigilate în subteran. Ce mai, un proiect de vis. Proiectul, totuşi, nu va fi realizat de Gabriel ci va fi subcontractat. De-aici, prin lanţurile astea de companii care se subcontractează una pe alta, totul începe să se şubrezească. Ştim cum funcţionează piramidele astea.
RMGC promite, de asemenea, faptul că începând încă din anul 5 al exploatării şi atât cât va fi nevoie după încheierea ei, se vor ocupa de reabilitarea spaţiului. Măsuri de siguranţă, acoperiri, revegetări etc. Am întrebat cât va dura tot acest proces. Mi s-a făcut un calcul rapid şi mi s-a răspuns. 71 de ani. 16 ani este estimată durata de exploatare, reabilitarea începe din anul 5 şi eu trebuie să cred că, după ce au tot aurul în desagă, vor mai sta în preajmă următorii 60 de ani pentru a minimiza impactul şi pentru a repara ceea ce au distrus. Mă scuzaţi, dar îmi vine greu a crede.
Ar mai fi considerentele arheologice şi de patrimoniu. Ei, oricât de mult aş ţine la istorie, nu le pot lua în considerare. Dacă ar fi să protejăm fiecare sit arheologic, nu am mai avea nicio clădire nouă, nicio autostradă etc.
Dacă vreţi mai multe detalii legate de proiectul de mediu, le găsiţi aici.De fapt, le puteţi vizita site-ul pentru toate detaliile legate de întreg procesul de exploatare, cu toate etapele sale. Minunat proiect, din păcate, mie mi se pare irealizabil. În primul rând pentru că este foarte, dar foarte costisitor, apoi pentru că nu cred că sunt suficient de pregătiţi tehnologic.
Despre crearea locurilor de muncă (în jur de 2000) este o discuţie separată. Într-adevăr, mulţi dintre locuitori au făcut asta toată viaţa şi nu ştiu altceva. Dacă stau să mă gândesc, aceeaşi situaţie a fost şi în oraşul meu natal, Hunedoara, după desfiinţarea combinatului metalurgic. Şi lumea s-a adaptat, s-a obişnuit, s-a reorientat profesional. Deci se poate.
Concluzia personală?
În mare, concluzia la care am ajuns este că aş putea fi de acord cu exploatarea, dar nu acum. Cred că, dacă am mai aştepta puţin sau am evalua şi ofertele altor investitori, totul s-ar putea desfăşura în condiţii mult mai sigure. În condiţiile actuale, categoric nu.
13 Comments
Trackbacks/Pingbacks
- Fân Fest Roşia Montană partea a II-a: Despre Festival - bloodie - [...] grupul celor duşi pentru muzică fac parte şi eu, dar, aşa cum spuneam şi în articoul anterior, am porfitat ...
Submit a Comment
Social
Activez la:
Merg la:
Sustin
De acord cu mare parte din articol… cu două amendamente. În primul rând nu cred că te poţi adapta aşa uşor după ani şi ani în care nu ai ştiut altceva. Mineritul nu e de viitor iar omul care a lucrat în mină nu o să-şi găsească ce să facă prea rapid(mai ales dacă are 40 de ani sau mai mult). Şi doi – nu vorbim aici de o dezvoltate sustenabilă când tai un munte în două… cam orice economist cu capul pe umeri o să-ţi spună că zonele monoindustriale sunt zone omorâte economic. Asta ca să nu amintesc exemplu la nivel global cu Spania care a dat faliment prin evul mediu tocmai datorită infuziei de aur ce venea din americi:p(as in datorită inflaţiei – pentru că da, aurul generează inflaţie)
PS Şi ca o consideraţie personală… nu e cool să fie nici de o parte nici de alta. Fiecare face şi spune ce ştie, nu cred că e ok să blamezi nici pe unii nici pe alţii… cu dragoste şi înţelegere sunt convins că se va ajunge la o concluzie care sper eu că nu va însemna violenţă(asupra omului sau naturii).
Eh, aşa cum spuneam, sunt cu doar un pas mai aproape. Mi-am format o părere din ceea ce am văzut şi am auzit, dar pot fi convinsă într-un fel sau altul cu argumente solide.
PS – sunt de acord cu PS-ul tău.
Descoperirea și exploatarea unor resurse naturale de valoare mare – indiferent de natura lor (rezerve metalifere, combustibili fosili etc.) – provoacă, în sine, DEFLAȚIE, nu INFLAȚIE. Fenomenul e în zona celui pe care l-ai menționat, doar că e pe dos. Ce-i drept, situația are potențialul producerii unor probleme economice majore – vezi “boala olandeză” – dar la fel de adevărat e că efectul poate fi anulat printr-un proces simplu de emitere de monedă. Ce-ar înseamnă asta? Statul român va trebui să printeze bani pentru a acoperi valoarea câștigurilor sale rezultate de pe urma acestui proiect.
Mda….Hunedoara s-a reorientat spre…???? Daca pleaca SEWS-ii (oricare din ele) sau Draxler-what’s-his-face, raman 60% din locuitori pe drumuri…la propriu, pt ca majoritatea au rate girate cu apartamente, case etc. Sincer, eu cred ca Romania are probleme mult mult mai grave decat Rosia Montana…si vorba aia, “nu ma afecteaza ‘direct’, nu ma intereseaza”! Oricum nu ne revine noua, oamenilor de rand, nici cei 2-3% din “estimarea adevarata”.
Straşnică gândire!
Saru’mana /:)
Dacă există interes, nu moare nimeni de foame. Stai liniştită, cea mai mare problemă a oamenilor nu este ameninţarea cu închiderea fabricilor, de indolenţă ori prostie se moare.
Iar legat de interesul pentru Roşia Montană, fiecare e liber să aibă sau să nu aibă interes în problemă. Deranjant mi se pare cazul celor care simulează interesul, hipsteri venişi din dorinţa de a protesta pentru o cauză oarecare, nu pentru cauza asta în special. În rest, atâta vreme cât nu mă condamnă nimeni pentru interesul într-un război ce nu-i neapărat al meu, nici eu nu condamn pe nimeni la rându-mi.
da, hipsterii astia se pricep bine la strans like-uri pe facebook. io ma bucur ca nu te-au convins nici pe tine project managerii cu megatitulaturi profesionale dar sper ca ti-or placut nissan-urile. NISSAN TERRANO FOREVER!
Cadou de nuntă
Eu imi doresc sa inceapte exploatarea.Locurile de munca sunt importante, si nu cred ca distrug zona in halul in care spun cei din tabara adversa. Dar daca nu ii lasam pe ei, sa exploatam noi aurul…
România nu poate exploata fără sursă de finanțare străină. Pur și simplu nu avem banii și tehnologia.
Și legat de locurile de muncă, de ce nu deschidem în zonă o fabrică de pantofi sau orice altceva? Ar fi mai sigur. Aurul NU este singura variantă.
Provin dintr-un fost oras minier..Aici pana in 2000 80% din poulatie lucra in minerit..poi de atunci s-au repofilat, dar toti si-ar dori redeschidere minelor…E poate una dintre cele mai periculoase, dar si cele mai iubite munci…
Și eu îmi doresc să fiu de meserie musafir
Dar asta nu îneasmă că o să se întâmple. Și sunt destui localnici (foști mineri) care se opun, crede-mă.