Despre FEST-FDR 2012, cu regret că n-am văzut mai mult
Mă gândesc cu părere de rău că s-a încheiat FEST-FDR (Festivalul European al Spectacolului Timişoara – Festival al Dramaturgiei Româneşti) şi am ajuns la doar două spectacole. Din păcate, timpul a fost principalul vinovat pentru faptul că nu am reuşit să văd ceea ce mi-aş fi dorit, adică aproape tot ce era de văzut. Ei, tot e bine că au fost câteva zile în care am reuşit să mă culturalizez într-un fel sau altul. Cu ce m-am delectat zilele astea? Păi…
1. Inventatorul Iubirii, după Gherasim Luca, Teatrul de Artă Deva, în regia lui Horaţiu Mihaiu.
“Inventatorul iubirii” este un monolog trist ce vorbeşte cu zgârcenie despre o lume complicată şi defectă. Piesa aduce în scenă comunicare verbală minimală, mizând cu precădere pe mişcare scenică, pe nonverbal, pe artă vizuală. Personajul principal este Gherasim Luca, poet român, a cărui viaţă este conturată de la naşterea sa în familia modestă a unui croitor evreu până la succesul său şi-a companioanei sale în negru. Moartea. O mare parte din piesă este concentrată în jurul sinuciderii sau, mai bine spus, a încercărilor disperate soldate cu eşecuri, cu dualitate a gândurilor şi a conştiinţei, cu expunerea celor mai lăuntrice sentimente. La fel cum spune şi adevărul istoric, în finalul piesei Gherasim Luca moare de bunăvoie la vârsta de optzeci de ani, aruncându-se în Sena.
2. A + Lucruri pe care nu ţi le-am spus niciodată, Compania Senzo Tempo, Spania
Vorbesc despre un spectacol de teatru-dans destul de interesant, desfăşurat în aer liber. La fel ca în cazul piesei descrise anterior, “A + Lucruri pe care nu ţi le-am spus niciodată” lasă cuvintele pe planul secund şi se concentrează pe dans, muzică şi artă video. Şi ca să mă leg din nou de cuvinte, trebuie menţionat faptul că monloagele sunt rostite în diferite limbi (franceză, spaniolă şi portugheză), ceea ce era de aşteptat dată fiind multiculturalitatea echipei de producţie şi a distribuţiei. Din păcate, piesa nu a fost tradusă pentru public, iar în cazul meu, procentul de înţelegere n-a depăşit 70%.
Subiectul, cel puţin în opinia mea, este periplul autodepăşirii, eliminarearea limitelor impuse de statutul social şi liberul arbitru.
În concluzie spun doar:
Of.. câte mai erau de văzut…
___
surse foto 1, 25 Comments
Trackbacks/Pingbacks
- TESZT 2012. Mergem din nou la teatru! - bloodie | bloodie - [...] bine uite că acum se va schimba ceva, pentru că am ocazia ideală. După încheierea FEST FDR, Timişoara încă ...
Frumoase descrieri. Eu am ajuns doar la Fata din curcubeu. Tot asa, din cauza timpului…
A fost tot un monolog care m-a intristat foarte tare, cu o fata care avea o viata grea si a suferit mult. Se dezbraca de multele straturi de haine de pe ea, pe masura ce se dezbraca de pacate, pentru a putea muri linistita si pentru a-si putea revedea persoanele dragi.
Mi-a placut cand a spus… “Il inteleg pe Hitrel, dar nu-l iubesc, dar nu-l inteleg pe Dumnezeu, pe care il iubesc.”
*Hitler
Fata din curcubeu era unul dintre spectolele la care vroiam cel mai mult sa ajung. Sper sa se mai joace…
Las ca vine TESZT si recuperezi Se anunta lucruri interesante.
Eu recunosc că nu am ştiut de festivalul acesta până acum câteva zile. Le voi studia oferta…