Poezia din muzica românească

 Ştiu că în ziua de azi versurile melodiilor sunt apreciate foarte puţin spre deloc. În fond, de ce să nu recunosc, şi eu ascult dubsteb, gen de muzică destul de zgârcit în materie de versuri ori de conţinut profund. Totuşi, prefer o melodie fără versuri decât una cu versuri foarte proaste.

Pentru exemplificare şi comparaţie am ales două melodii, prima este Chihlimbar, piesa celor de la Luna Amară, iar cea de-a doua, o melodie foarte în vogă printre rândurile picaţilor la BAC:

Luna Amară: 

Cand tot ce-auzi e tot ce crezi ramane doar sa mai si vezi cand tac 
Cuvinte moi sa le indoi cu limba arsa de nesomn cand zac 
Palete stinse dinspre roti sa tot gasim in linii morti cand fac
Carbune proaspat palma ta nimic din mine-n lumea ta

Argint nu mint in chihlimbar e marea neagra plansa-n val
Lumina asta cade stramb pamant ne cheama sub pamant
Nisip defel si fara rost culeg

Gaseste-mi loc sa nu ma pierzi si calca strans peretii verzi din noi
Ferestre albe sa descui cu pleoape mate prinse-n cui ma-ndoi
Nu am nimic sa tin in gand sunt sticla arsa din pamant in ploi

Puya ft. Moshu: 

*Atenţie, conţinut explicit! 

În piesa lui Puya, nu există vers care să nu conţină cuvâbntul “pi**e”. În total, am numărat 161 de apariţii ale cuvântului într-o piesă de 4:14 minute. Asta înseamnă o dată la 1.57 secude. Asta da poezie.