Muzica nu-i mereu ca vinul
Astăzi am ceva curiozităţi muzicale stârnite, azi noapte, de vizionarea unui videoclip al celor de la Depeche Mode. Urmărindu-l, mi-am amintit că a existat o perioadă în care se purtau adevărate războaie între rockeri şi depechişti. Au trecut foarte mulţi ani de atunci, dar războaiele între genuri sau trupe încă există. Cu alţi actori în rolurile principale, dar există. Dacă ascultăm metale, nu ascultăm Lady Gaga, dacă ascultăm indie sau trupe al căror nume începe cu “The”, nu ascultăm muzică emo sau trupe al căror nume începe cu “My”, dacă ascultăm jazz, nu ascultăm manele şi aşa mai departe. Nu e un lucru rău, e bine să avem gusturile foarte bine conturate.
Gusturile mele sunt destul de variate. Ascult rock în toate formele lui, în special indie şi alternative, ascult jazz, ascult (vorba vine) muzică electronică, dubstep sau drum’n'bass, guilty pleasure e muzica ţigănească şi tarafurile (Fanfare Ciocârlia, Goran Bregovic, La Zikabilo) şi multe altele, dar nu mă pune s-o ascult pe Inna că mor. Spun Inna pentru că nu prea cunosc alţi artişti din valul ăsta de muzică de club (?). Oricum toate melodiile îmi par la fel. Ah, mai era Alexandra Stan, deja mă simt cultă, ştiu doi artişti. Nu îmi place să ascult nici muzică populară. Respect folclorul românesc şi recunosc, sunt câteva melodii chiar frumoase, dar nu aş putea vreodată să îmi încarc în player Irina Loghin şi să ascult pentru că aşa vreau. E mai mult vorba de a o tolera în anumite contexte. Doar pe cea frumoasă, nu toate lălăielile. Manele, nu. House sau trance, nu. Şiii… ascult Depeche Mode. Pare-se că războiul s-a stins, undeva, pe drum. Sunt eu şi sunt şi alţii care azi ascultăm atât rock vechi, cât şi Depeche. Oldies…
Şi-acum vă-ntreb, copiii sau nepoţii noştri, când vor spune că ascultă “muzică veche”, ce vor asculta? Luna Amară sau Inna? Urma sau Costi Ioniţă? Sau, mai rău, se vor dizolva graniţele, la fel cum s-a întâmplat în cazul rock vs. Depeche şi le vor asculta pe toate? Vor fi piesele lui Guţă oldies? Va fi Mandinga evergreen? Dar Coma?
Faptul că o melodie e veche… e plusvaloare?
Eu m-am obisnuit sa nu imi mai bat capul cu stiluri si curente muzicale. Daca imi place o piesa sau un album, il ascult pina imi roade urechile, indiferent de stil sau gen (evident ca excludem din start manelele).
Nu știu ce să zic, eu mă mai izbesc de problema genurilor. Uite, de exemplu, când vreau să ascult muzică la birou și deschid lista aia imensă de radiouri, toate organizate pe genuri și subgenuri, e util să știu exact ce îmi place
Nu mai ascult radio aproape deloc. Nu stiu de ce, dar nu ma mai atrage. Am prins gustul albumelor de pe Youtube. Au o alta savoare si ofera context.
Daca e sa vorbim de genuri, prefer rockul, dar ma delectez si cu jazz, rap, house, chiar si muzica populara, principalu e sa fie de calitate
Eu ascult ceva radiouri străine, neîntrerupte de publicitate, știri sau infotrafic. Ceea ce pt. mine e ok. Mai întrerup din când în când și bag câte un byron, road trip