Dimineaţă de iarnă

Ţi s-a întâmplat vreodată să te trezeşti cu lacrimi în ochi? Nu, nu mă refer la acele lacrimi care dezvăluie o oroare onirică, dar totodată semnifică trezirea la realitate şi sfârşitul supliciului. Nu… mă refer la durerea aceea profundă ce nu doarme niciodată, ci doar transcende în visare pentru a nu rata nicio secundă în…

Read More

Castele de nisip

Vă urăsc pe toţi cei ce v-aţi construit castele şi urăsc, poate mai mult, felul în care vă uitaţi din turnuri către noi, cei care stăm în câmp deschis, fără refugiu, în aşteptarea primei scăpărări. Şi ce ne rămâne de făcut? Să ne rugăm? Nici zeii nu privesc atât de jos. Şi vă urăsc nespus…

Read More

Prieteni şi cunoştinţe

Zilnic am cel puţin o dilemă existenţială. Mintea mea este constant invadată de epifanii, de gânduri, de scenarii ipotetice etc. Dacă n-aş fi atât de comodă şi aş nota fiecare idee, într-o săptămână aş pune la punct un izvor nesecat de subiecte pentru blog. Dar sunt, de cele mai multe ori, iar ideile le uit…

Read More

Safe bet

Martor la o viaţă interesantă ce nu-i aparţine, mediocrul îşi va trânti un zâmbet forţat pe faţă şi va privi în gol. Îşi va derula întreg scenariul în minte, act cu act, dar va înlocui actorul cap de afiş, închipuindu-se pe sine în rolul principal. Mereu cei spontani sunt cei apreciaţi. Sau, cel puţin, invidiaţi…

Read More

Femme fatale

Aş vrea să închideţi ochii pentru câteva secunde şi să vă închipuiţi o femeie incredibil de frumoasă. O femeie cu ochi misterioşi, de-un verde-gălbui ameţitor, care plâng tristeţile a sute de generaţii de îndrăgostiţi de-o vară. Trupul ei, vioară perfectă, se dezgoleşte treptat şi se face una cu pământul. Un soi de întoarcere la origini…

Read More

We are perfect together, you and I

Cred cu tărie că visele nu sunt pentru oricine. Oamenii mediocri nu pot visa. Acest lux sau blestem şi-l permit doar cei excepţionali. Excepţionali prin simplitatea gândirii ori excepţionali prin complexitate. Eu visez. Adesea. O fac cu ochii deschişi. Uneori starea de visare depăşeşte cantitativ realitatea. Dar, până la urmă, ce-i real? E o chestiune…

Read More

Lucrurile care nu se regăsesc pe liste

Dacă la începutul anului nimic, dar absolut nimic, nu mi-ar fi dat de gândit că are să fie un an bun, acum pot spune, cu mâna pe inimă, că nu a fost rău deloc. Cine știe? Poate chestia aia cu Anul Dragonului (n.r. eu sunt dragon în zodiacul chinezesc) chiar funcționează, iar eu sunt o…

Read More

Capitole dintr-un scenariu prost

Fiecare dintre noi primim, la naştere, un catastif imens, cu foi goale. Este de datoria noastră, ca de-atunci încolo, să începem a-i umple filele cu un scenariu reuşit. Bineînţeles, artele nu sunt pentru toţi, iar acesta este motivul pentru care unii nu reuşesc, până la sfârşit, decât un amalgam de cuvinte şi emoţii fără sens…

Read More

Caut timp pierdut de altii

Am o întrebare serioasă pentru cei ce-mi spun, fără urmă de regret, că obișnuiesc să piardă timpul. Pe unde pierdeți voi timpul? Nu de alta, dar vreau să mă duc să-l caut, poate am să-l găsesc. Finders, keepers. Nu? Sunt atât de multe lucruri pe care nu ajung să le fac, atâtea pasiuni neglijate. Deja,…

Read More

Calm înaintea furtunii

Am o senzaţie de “calm înaintea furtunii” şi încerc să-mi dau seama dacă este vorba despre contextul personal sau despre contextul societăţii, dacă urmează să clachez eu sau urmează să se rebooteze lumea. Cred că între ceea ce se întâmplă cu lumea şi ceea ce se întâmplă cu mine se poate trage o paralelă a…

Read More